Pentru a evita nedeterminările ce pot apare în urma aplicării pe intrările R, S ale unui CBB R-S asincron a
combinaţiei R = S = 1 se poate modifica schema circuitului astfel încât el să aibă o evoluţie cunoscută şi după o astfel de comandă, adică: R = S = 1 -› Qn+1= Qn. Matricea de excitaţie şi configuraţia obţinută prin sinteză sunt prezentate în figura 2.23, iar ecuaţiile de funcţionare corespunzătoare sunt arătate mai jos.
Figura 1.0 Circuit basculant bistabil J-K asincron
CBB de tip J–K sincron se obţine prin introducerea unei intrări suplimentare de tact aşa cum se observă în figura 2.2 4
Figura 1.1 Circuit basculant bistabil J-K sincron
Pentru T = 0 porţile de intrare sunt blocate iar pentru T = 1 se obţine funcţionarea asincronă.
O modalitate de obţinere circuitului de tip J–K MASTER–SLAVE este realizarea a două legături de reacţie la un CBB R–S MASTER–SLAVE aşa cum este evidenţiat în figura 2.25.
Figura 1.2 Circuit basculant bistabil J-K MASTER-SLAVE
Funcţionarea unui CBB R–S MASTER–SLAVE este descrisă astfel:
- Pentru J = 0, K = 0 porţile de intrare sunt blocate.
- Pentru J = 1, K = 0, au loc situaţiile:
Q = 1, Q = 0 -› pentru T = 1, S = 1, R = 0 -› QM = 0, QM = 1, informaţie ce se va transmite la ieşire (prin SLAVE) pe frontul descrescător al T: Q = 0 , Q = 1.- Q = 0, Q = 1-›pentru T = 1, S = 0, R = 0-›starea nu se schimbă: Q = 0, Q = 1.
Pentru J = 0, K = 1 funcţionarea se evaluează similar cazului anterior, ţinându-se seama că se activează R de această dată, iar la ieşire se obţine: Q = 1, Q = 0.
Pentru J = 1, K = 1, sunt posibile următoarele situaţii:
Q = 1, Q = 0 -› pentru T = 1, S = 1, R = 0 -› QM = 0, QM = 1 -› Q = 0, Q = 1.- Q = 0, Q = 1 -› pentru T = 1, S = 0, R = 1 -› QM = 1, QM = 0 -› Q = 1, Q = 0.
Figura 1.3 Forme de undă pentru CBB J-K MASTER-SLAVE
În figura 2.27 este prezentat un CBB J–K sincron pe front negativ.
Funcţionarea circuitului se bazează pe timpii de propagare (tp1=tp2≥4tp) ai porţilor 1 şi 2. Dacă nu este îndeplinită această condiţie, semnalul C revine în “1” după tp1 + tp de la frontul negativ al ceasului T, ceea ce ar determina revenirea în “0” a lui Q.
Figura 1.4 CBB J-K sincron pe front negativ
